Gellu Naum (1 august 1915-29 septembrie 2001-29 septembrie 2011)

 

Anunțuri

autoomN

bbs.chinadaily.com.cn

De multa vreme, vad pe strada, in anumite zile, anumiti oameni. Zile cu femei foarte inalte, cu barbati foarte scunzi, oameni cu mainile foarte mici, oameni carora le lipseste o mana sau un picior, oameni cu caini. In partea din oras in care stau, sunt intotdeauna oameni cu catei. Mi se pare ca animalele astea mici, nascute parca din maimute amestecate cu pasari sau din carne vie si blanuri sintetice, sunt singurele, ultimele lor legaturi cu respiratia lumii. Cainii cauta innebuniti ultimele mirosuri ale fiintei intinse pe sub asfalt, pe sub copaci, prin aerul cu vertebre blocate de gaze si cu venele pline de praf. Si oamenii stau in urma lor, imbracati ca pentru somn, rumegand urmele batute ale vietilor cand erau servitorii filosofilor eretici.

„Young and old lie together in the dust of the streets; my young men and maidens have fallen by the sword. You have slain them in the day of your anger; you have slaughtered them without pity.”

Ce spun n-are nicio legatura cu cainii, asa s-a innodat lumea acum. Ma intind pe pamant, in gaurile pe care le urca in aer radacinile copacilor raspopiti. Acolo las si hartie, si lucruri si tot.